PNDR 2014 - 2020: România dispune de un potenţial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat !

[30/07/2014]

De curand a fost finalizat noul Program Național de Dezvoltare Rurală, pentru perioada 2014-2020. Noul PNDR acoperă întregul teritoriu al României.
Conform Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) structura teritorială a României, asimilabilă NUTS, este:

NUTS I: România;
NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populaţie medie de 2,67 mil. locuitori pe regiune;
NUTS III: 42 judeţe, care reflectă structura administrativ-teritorială a ţării;
NUTS IV: nu se folosește, deoarece încă nu s-au realizat asocieri de unităţi teritoriale;
NUTS V: 320 municipii și orașe, 2.861 comune cu 12.957 de sate (Anuarul statistic, 2012).

In conformitate cu Articolul 59 din cadrul Regulamentului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR nr. 1305/2013 şapte dintre cele opt regiuni ale României sunt mai puțin dezvoltate, având produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor sub 75% din PIB-ul mediu al UE-27, excepţie făcând regiunea Bucureşti-Ilfov care înregistra un PIB pe cap de locuitor de 113% din media UE27.
In 2013 PIB-ul pe cap de locuitor era:
-   regiunea Nord-Vest - 42, 33%,
-   regiunea Centru 45, 00%,
-   regiunea Nord-Est – 29,33%,
-   regiunea Sud-Est – 37, 67%,
-   regiunea Sud-Muntenia 39,33%,
-   regiunea Sud-Vest Oltenia – 35,67%,
-   regiunea Vest – 52, 00%,
-   regiunea Bucureşti-Ilfov - 113,00% - raportat procentual la media UE27.

De aceste aspecte a tinut cont si Comisia Europeană (CE) in momentul in care a adoptat „Orientările comunitare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020”.

Cu o suprafaţă totală de 238.391 km2 şi o populaţie de 21,356 mil. de locuitori (Conform EUROSTAT, în 2012 populația României este de 20,077 mil. de locuitori - date provizorii), RO se situeazăpe locul 7 în UE27 atât după suprafaţă (6,0%) cât şi după populaţie (4,25%).
În planul dezvoltării economice, RO este pe o poziţie modestă în UE27, ponderea în PIB-ul european în 2012 fiind de numai 1%. Chiar dacă după 2010 PIB-ul pe locuitor (€) a înregistrat un trend ascendent, totuşi, raportat la media UE27 în termeni de PPS/locuitor, acesta reprezintă doar 49%.

Sectorul agricol şi economia rurală, în general, continuă să aibă potenţial de creştere substanţial, încă insuficient exploatat. Agricultura a generat 6924,752 mil. € valoare adăugată brută (VAB), reprezentând 6,01% din totalul VAB Evoluţia distribuţiei VAB pe sectoare de activitate relevă scăderea continuă a ponderii agriculturii (9,52 % din VAB total în 2005; 6,0% în 2012) în favoarea sectorului secundar (35,90% în 2005; 42,3% în 2012) şi terţiar (54,58 % în 2005; 51,6% în 2012).
Deși în perioada 2005-2011, numărul IMM-urilor cu profil non-agricol din rural a crescut cu 16%, efectele crizei economie s-au făcut simțite în perioada crizei, când a fost înregistrată o scădere cu 7492 a acestor unități, ajungându-se la 77.315 IMM-uri non-agricole (sector secundar și terțiar) în 2011.
Cu toate că microîntreprinderile ce desfășurau activități non-agricole în mediul rural au fost sprijinite și prin PNDR 2007-2013 (în 2011 majoritatea proiectelor finanțate prin măsura 312-56,5% - vizau activități de prestare servicii auxiliare în agricultură) totuși densitatea IMM-urilor la 1.000 de locuitori în mediul rural este mai redusă decât cea la nivel naţional (9,64 față de 23,66 în anul 2011).

Chiar dacă la prima vedere scăderea numărului de IMM-uri non-agricole (sector secundar și terțiar) pare să fie un semnal de avertizare pentru cei interesati să demareze o afacere intr-un domeniu non agricol la tară lucrurile nu stau de loc asa căci un număr mic de IMM-uri si o densitate scăzută IMM-urilor la 1.000 de locuitori inseamnă o concurentă scazută, iar acolo unde concurenta este mică potentialul de dezvoltare este mare.

Echipa RuralOnline